Construirea poveștii a reprezentat esența muncii mele
11 Ianuarie 2024
Corina Farcaș, psiholog yoghin, povestitoare, mamă, iubitoare de viață așa cum spune chiar ea, a fost timp de trei ani de zile omul din spatele conturilor de social-media ale Fundației Comunitare Iași, a răspuns la întrebări, a conectat oameni, a identificat nevoi și a facilitat găsirea de soluții.
Astăzi, împreună cu Corina, povestim despre comunitate, ONG și filantropie.
Fotografie din arhiva personală.
Pornim metodic discuția noastră și ne împiedicăm la început, cu prima întrebare: „Cine este Corina Farcaș?” păstrăm tăcerea preț de câteva momente și odată cu răspunsul totul curge mult mai ușor „Suflet în trup de om care se oglindește în fața comunității.”
Continuăm să scoatem la iveală ce a înseamnă Fundația Comunitară Iași pentru Corina, cum a fost să fii traducător de programe și de ongeză: „Construirea poveștii a reprezentat esența muncii mele. Povestea se scrie singură dacă bazele ei sunt bine conturate. Baza însă să vrei să știi, să afli, să descoperi, să pui întrebări, să reflectezi, să te îndoiești și să ai încredere. Și de aici povestea se scrie singură.”
Explorăm subiecte ca adaptabilitate, flexibilitate și reinventare. Cuvinte care deopotrivă sunt caracteristice pentru Corina și pentru Fundația Comunitară Iași. Este Fundația Comunitară Iași relevantă pentru oamenii care locuiesc în Iași? O întrebare la care căutăm mereu să găsim răspunsuri din partea comunității, să privim cât mai obiectiv proiectele FCI și să ne uităm cât mai în profunzime la nevoile actuale ale orașului.
„Este posibil ca unele acțiuni să fie prea new-age pentru nivelul actual al comunității. Și acesta este un lucru bun pe care Fundația Comunitară Iași trebuie să și-l asume.”
Fotografie din cadrul programului ONGteca, martie 2022
Inovație, creativitate, responsabilizare și implicare. Ne pornim într-o discuție despre diferite programe și fonduri ale Fundației Comunitare Iași în care rezultatele au fost neașteptate, în care ieșenii au ales să se implice și să facă diferența între a produce schimbare și în a aștepta să se producă.
„Faptul că (FCI) este adaptabilă la contextele socio-culturale și de dezvoltare a orașului. Că este flexibilă, nu îi este frică să se schimbe. Toate acestea fac ca activitățile Fundației Comunitare Iași să se păstreze un timp îndelungat într-un mod autentic. Luând de exemplu Fondul de Burse al Fundației Comunitare Iași. În primele nouă ediții a avut o creștere exponențială, dar în pandemie a reușit să se reinventeze fără să-și altereze esența.”
Cu toate acestea știm că cea mai mare parte a românilor nu are încredere în sectorul ONG*. Unde greșim noi, ca ong-iști, ce putem face?
„Eu cred că ONG-urile încă nu se văd pe ele însele, nu își văd munca asiduă pe care o fac cu beneficiarii lor și consideră că rezultatele nu sunt întotdeauna suficiente.
Poate pentru că impactul se vede pe termen lung, lucru care le face să nu aibă îndeajuns de multă încredere în contribuția pe care o aduc în societate.
Oamenii nu au încredere pentru că rezultatele nu sunt întotdeauna palpabile, trăim într-o societate a vitezei, poate pentru că uneori nu sunt suficient de transparente și pentru că oamenii nu se cunosc pe ei înșiși li pe nevoile lor.
Schimbarea este din interior: să avem încredere în noi.”
Fotografie: lansare Fondul de Burse, decembrie 2019
Cât și cum ne implicăm? Ce mesaj le-ai transmite celor care spun că „nu am resurse suficiente să mă implic?”
„Resursele se află în primul rând în interior și nu constau în resurse financiare, întotdeauna. Deși și acestea sunt binevenite. Însă, împlinirea și bogăția pe care o aduce implicarea în orice fel de activitate pe care Fundația Comunitară Iași o organizează îi aduce omului respectiv un set de valori și o multiplicare a ceea ce a dat deja.”
În încheiere Corina ne poartă în povestea unui Iași nu prea departe de prezent, Iașul în 2030:
„Cu cât ne vom crește pe noi înșine ca și indivizi pe atât această creștere se va reflecta în străzi, în clădiri, în starea de spirit a unui om pe care îl întâlnești pe stradă, în fiecare grădină din jurul unui bloc, în sufletul unei comunități care își dorește să evolueze. Fiind la bază optimistă vreau să cred că o plimbare pe bicicletă pe străzile Copoului îmi va aduce mie și copiilor mei siguranță, frumusețe și bucurie.”
Corina recomandă: Arta de a iubi, Don Miguel Ruiz
***
Acest interviu este realizat de către Ana-Maria Dăscălița, specialist comunicare