Când ai absolvit prima jumătate de secol, merită sărbătorit nu glumă! Eu sunt cu coronița pe cap. 50 fix! Asumați. Trăiți intens. Împărtășiți cu multă lume, cu drag de oameni și încercând într-o goană nebună să arunc bine în stânga și-n dreapta, ca orice risipitor care se respectă.
Ca o încununare a anilor adunați cu folos, vreau să vă dăruiesc cadourile mele de absolvire a primei jumătăți din centenarul pe care sper să-l sărbătorim împreună.
Centrul de Urgențe Sociale e cel mai proaspăt concept al meu, dar și o muncă de echipă formidabilă. Cei strânși sub această idee – voluntari, oameni frumoși și buni – au făcut pandemia mai suportabilă pentru sute de oameni. Vrem să ajutăm în continuare, așa că, scoateți-vă cardurile și dăruiți-mi câte flori vă lasă sufletul, de ziua mea. Fiecare floare va fi răsplata mea. Voiam să dansez în stradă și să rând de anii mei, dar anul acesta ziua mea nu se face nici cu întreaga familie, din grijă față de ei. Așa că, ne închipuim că dansăm și ne cuprindem într-o îmbrăţişare virtuală.
Florile de la voi vor fi sărbătoarea mea.
Mulțumesc.
DONEAZĂ AICI
Din 10 martie a.c. am înființat Centrul de Urgențe Sociale, ca răspuns imediat la deruta și nevoia care se contura în țară. Am început cerând sprijin pe facebook – telefoane mobile cu cartelă pentru perioada de pandemie. Am adunat chiar şi cartele de rezervă. Am înființat un punct de direcționare a cetăţeanului spre surse sigure de informare și suport din partea autorităților, furnizare de suport psihologic și/său spiritual (preoți de mai multe confesiuni) dar și de preluare și transmitere a cazurilor care necesită ajutor umanitar către grupurile de voluntari.
Curând, dispeceratul Centrului de Urgențe Sociale a ajuns la un program de 10 ore/zi. Am furnizat informații, consiliere psihologică, asistență umanitară și suport spiritual la peste 700 de persoane. Uneori era doar o solicitare de cumpărături pentru un vârstnic sau persoane izolate. Alteori însă erau intervenții complexe, la care am lucrat ore, zile întregi.
S-au întâmplat lucruri fantastice. Am repatriat, după o muncă de câteva zile bune, o familie de trei persoane aflate la tratament în Turcia, am preluat o vârstnică de 94 de ani agresată, am scos-o din mediul agresiv temporar, am sprijinit o femeie bătută, plimbată ore de la un adăpost pentru victime la altul. 480 de ouă înroșite în timp record, 480 de pachete cu cozonac, slujbe în fața centrelor de carantină cu un preot, un microfon, o stație și un generator împrumutat după o strigare pe Facebook – au însemnat pentru noi Sărbătoarea Învierii pe care am vrut să o aducem, ca o consolare că nu e petrecută în familie, pentru oamenii din centrele de carantină din Iași.
Au fost trei luni foarte intense în care ziua nu se măsura în ore, ci în oameni ajutați. Iar munca noastră nu a fost de voluntari sau angajați profesioniști într-un domeniu, cu de oameni pur şi simplu, care nu conta ce mănâncă sau cât lucrează, dacă ajută. Centrul de Urgențe sociale va continua să intervină în cazurile cele mai grave, în care soluţiile vin uneori prea târziu sau nu vin niciodată.
Detalii pe: https://www.facebook.com/CentrulDeUrgenteSociale