Eu cred că nu putem face Mai bine dacă nu suntem noi înșine mai bine si pentru asta avem nevoie să găsim spațiul și timpul pentru armonizarea relațiilor cu sine și cu natura.

7 Septembrie 2022

De aproape 15 ani programele Asociației Mai bine contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității locale printr-o abordare integrată a celor trei dimensiuni ale sustenabilității: natura, societatea, economia.
 
Fundația Comunitară Iași și Asociația Mai bine s-au întâlnit de-a lungul timpului în diferite demersuri care aveau același scop: creșterea calității vieții locuitorilor Iașului.
 
Astăzi împreună cu Anca Chirilă-Gheorghică, co-fondator al Asociaței Mai bine, înțelegem mai bine modul în care putem contribui la dezvoltarea durabilă a comunității din care facem parte.
 

 
Cine este Anca Chirilă-Gheorghică?
 
Sunt ecolog si ecologist prin formare, respectiv prin vocație, catalizator comunitar prin profesie și artist botanic ca aspirație.
 
Sunt un om care urmărește bucuria vieții și traiul bun, trăit în armonie cu noi înșine, cu ceilalți și cu mediul, dar care suferă de ecoanxietate și solastalgie. În căutarea rezilienței personale mă ajută să mă gândesc la oamenii de lângă mine, la comunitatea din vecinătatea fizică și știu că nu pot și nu putem schimba lumea, dar putem crea o comunitate mai bună, împreună și asta e de ajuns.
 
De la voluntariat la co-fondator al unei asociații care are un impact puternic în comunitatea ieșeană. Care este povestea ta, Anca, care este povestea Mai Bine?
 
Asociația Mai bine a apărut din dorința de a activa în organizații pentru care dezvoltarea durabilă era importantă. Am fost voluntar și în alte ONG-uri, dar după ce m-am întors de la Bruxelles, unde îmi făcusem masteratul și din alte călătorii care m-au șinut departe de casă vreo 5 ani, am căutat asociații cu care să împărtășesc aceeași viziune, le-am scris, nu am primit răspuns, așa că, fără să -mi imaginez că voi ajunge să lucrez în propria asociație, am început să adun oameni în jurul meu și să pun bazele Mai bine.
 
Primele proiecte au avut o componentă socială, resursele noastre au mers către un azil de bătrâni și către un centru de copii. Alături de prieteni am făcut fundraising, însă pe parcurs conceptele pe care le promovam au adus oamenii împreună și activitățile au prins amploare.
 
Evenimente ca Gustă Slow, Bazar caritabil, IaȘI reciclează sunt doar câteva dintre activitățile care au strâns oameni curioși, au creat colaborări și care au facilitat implicarea celor care aveau aceeași vizune ca a noastră.
 
La nivel organizațional am înțeles mult mai târziu că nu întâmplător ne numim Mai bine. Pentru că ce facem noi este să dezvoltăm potențialul care există în fiecare dintre noi, de a contribui la o lume mai bună, împreună, nu vorbim despre o lume perfectă. În general, când realizezi că nu poți produce o schimbare radicală tinzi să blochezi orice pas, blochezi intenția de a acționa. Însă, nu poți să rezolvi toate problemele, cu atât mai mult cu cât aria de acțiune este mai diversă, dar poți să faci schimbări mici care au impact în zona în care trăiești.
 
La nivel personal, cuvintele prietenei și colegei mele Andreea Ghiban sunt și acum valoroase pentru mine: mai bine faci, mai bine găsești. Cred că trebuie să îți fie bine ca să faci mai bine, trrebuie să fie bine în jurul tău ca tu să fii bine. Este o relație reciprocă.
 
Cât despre voluntariat, așa cum spunea Seneca „nimic nu ne aparține, doar timpul este al nostru”, așa că timpul îl găsim atât timp cât avem intenția de a schimba lucrurile din jurul nostru care nu sunt în regulă. În cazul meu, din frustrare și intrigare am adoptat o atitudine proactivă, în loc de una reactivă.
 

Panoul de bouldering Get up, 2015
 
Fundația Comunitară Iași și Asociația Mai bine au colaborat în ultimii 10 ani în diferite proiecte. Cum a fost colaborarea cu Fundația Comunitară Iași?
 
De-a lungul celor aproape 15 ani de activitate am colaborat cu diferite instituții, organizații neguvernamentale și spații private care au susținut proiectele noastre.
 
De altfel, pentru a putea dezvolta comunități trebuie să ținem cont de cele patru dimensiuni: mediul privat, public, academic și administrația locală. Toți actorii sunt implicați pentru a putea avea o schimbare profundă în comunitate. Întâlnim această abordare sub numele de cvadruplu helix sau colaborare intersectorială
 
Fundația Comunitară Iași a fost sprijin pentru mai multe proiecte ale asociației, unele dintre ele nu au rezistat în timp, de exemplu panoul de bouldering „Get up!” din incinta spațiului verde din curtea Casei Memoriale Pogor inaugurat în 2015, însă altele, ca de exemplu Grădina Comunitară aflată în spațiul verde al Muzeului Sadoveanu este și astăzi deschisă ieșenilor.
 
Pentru Mai bine, Fundația Comunitară Iași este un actor important în Iași, o organizație care rezolvă un anumit tip de probleme și dezvoltă spiritul comunitar. De asemenea, îi apreciez pe oamenii care sunt alături de Fundație. Pot spune chiar că sentimentul meu este că am o comunitate mai sănătoasă este datorat în mare măsură și de existența Fundației Comunitare Iași.
 
Colaborarea cu echipa Fundației a fost întotdeauna cu sens. Știu că orice propunere aș avea voi primi de la Fundația Comunitară Iași timp de ascultare și feedback.
 

Grădina comunitară, 2015
 
Cum ați reușit în contextul crizei apărute în februarie să mobilizați resursele spre a intervi în sprijinirea refugiaților, deși programele asociației nu sunt în această zonă?
 
Mai bine are proiecte în sfera economiei sociale, ecologiei și protecției mediului, educației și dezvoltării durabile, responsabilizării civice. În prezent, pe lângă proiectele permanente ale asociației – întreprinderile sociale verzi CUIB și REDU, suntem parte din 4 proiecte europene Orizont 2020, ne ocupăm de campania Clean Clothes Campaign Romania, lucrăm la podcastul Pentru mai bine din cadrul Our Food, Our Future, promovăm comerțul echitabil, devoltăm grădini urbane, reducem risipa alimentarăm, contribuim la școli durabile Și sigur mi-au scăpat câteva activități…
 
În februarie 2022, când a început războiul eram în primul teambuiding pe care ne-am permis să-l organizăm în afara Iașului după mai 13 ani de activitate. Ca mai toți dintre noi, ne-am simțit blocați inițial, dar am reușit să manifestăm practic solidaritatea și să intervenim. Nu ai cum să fii indiferent la astfel de situații, când ești parte din comunitate răspunzi nevoilor pe care le are.
 
Inițial am oferit spații de cazare la REDU, am ajutat cu transportul de la Palanca spre Iași și București (cu sprijinul celor de la Funky Citizens), am oferit mii de porții de hrană refugiaților datorită echipei de la CUIB și bucătăriei de la Mai bine pe care am reușit să o facem funcțională cu fondurile primite de la Fundația Comunitară Iași, People in Need, Action AID International, Fundația ERSTE și cu sprijin de la persoane fizice.
 
Ce cred că are un impact puternic este că am reușit să angajăm patru refugiate ucrainence, două dintre ele lucrează la CUIB, două la Mai bine. Ne propunem să realizăm mai multe activități și proiecte care să îmbunătățească nivelul de calitate al vieții, ne dorim să ajutăm la integrarea refugiaților. În urmă cu trei luni nu aș fi crezut că vom putea crea patru locuri de muncă, cu atât mai mult cu cât bucătaria Mai Bine este destinată exclusiv persoanelor din Ucraina. A contat foarte mult că Fundația Comunitară Iași a înțeles nevoia de a acorda bani pentru salarii și a sprijinit demersurile noastre.
 
Anca recomandă: A guide for the Perplex, E.F. Schumacher
 
Cu responsabilitate față de comunitate și grijă față de oameni, Anca vorbește despre o lume în care solidaritatea și un stil de viață echitabil pot crește calitatea vieții și schimba în mod profund relațiile economice și sociale.
 
Perseverența Ancăi și proiectele durabile pe care Asociația Mai bine le derulează în Iași ne dau încredere că schimbările se produc în timp prin contribuții constante ale fiecăruia dintre noi.