Tag Archives: comunitate
Bine360 – Suntem bine, facem bine.
Deschidem apelul de aplicații pentru programul “Bine360 – Suntem bine, facem bine” Federația Fundațiile Comunitare din România, cu sprijinul financiar oferit de People In Need, Cehia demarează programul Bine360- Suntem bine, facem bine pentru a susține dezvoltarea capacității organizațiilor neguvernamentale de a sprijini refugiați. Bine360 este coordonat la nivel național de Federația Fundațiile Comunitare din […]
Eu cred că nu putem face Mai bine dacă nu suntem noi înșine mai bine si pentru asta avem nevoie să găsim spațiul și timpul pentru armonizarea relațiilor cu sine și cu natura.
De aproape 15 ani programele Asociației Mai bine contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității locale printr-o abordare integrată a celor trei dimensiuni ale sustenabilității: natura, societatea, economia.
Fundația Comunitară Iași și Asociația Mai bine s-au întâlnit de-a lungul timpului în diferite demersuri care aveau același scop: creșterea calității vieții locuitorilor Iașului.
Astăzi împreună cu Anca Chirilă-Gheorghică, co-fondator al Asociaței Mai bine, înțelegem mai bine modul în care putem contribui la dezvoltarea durabilă a comunității din care facem parte.
O idee bună implementată neadecvat face mai rău comunității.
Unul din prietenii Fundației Comunitare Iași este Alex Luchici pe care l-am cunoscut datorită Swimathon-ului. Din 2010 Alex este coordonator de proiecte în cadrul Asociației euRespect, din 2020 este președintele Alianței pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași – APTA, în 2021 ne-a onorat cu acceptarea rolului de erou urban al Iașului.
Astăzi, împreună cu Alex Luchici, explorăm subiecte ca mobilitate urbană și accesibilizarea infrastructurii.
Experienţele de grup încheagă prietenii, dărâmă barierele prejudecăţilor.
Proiectul a venit în sprijinul tinerilor din colegiul nostru, pentru a-i determina să fie mai activi și pentru a-și dezvolta gândirea critică, deschisă. De asemenea odată cu practicarea jocurilor minții pot să deveni mai toleranți, lipsiți de prejudecăţi. Tinerii iși pot dezvolta astfel abilităţi de comunicare eficientă şi de lucru în echipă.
Mesajul transmis odată cu sfârșitul orelor de robotică: “A fost cea mai frumoasă oră de informatică…” este pentru noi un feedback suficient
Cea mai mare provocare a fost să achiziționăm dispozitivele pentru laborator. Odată cu războiul vecinilor noștri toate site-urile de la care puteam achiziționat materialele nu mai aveau produsele în stoc sau prețul era foarte ridicat. De multe ori a fost nevoie să plătim transportul, vama la un preț nu foarte plăcut.
Cele mai bune rezultate se obțin în urma unui parteneriat dintre societatea civilă și mediul de afaceri.
ocietatea, omenirea, a progresat prin cunoaștere. Am învățat să folosim resursele naturale mai întâi pentru a supraviețui, iar apoi odată cu trecerea secolelor oamenii au învățat cum să inventeze tehnologii, obiecte și unelte care să le facă viața mai ușoară, mai comodă, mai sigură și mai lungă. Mai mult, există studii care au demonstrat că civilizațiile care au investit în educație au evoluat mult mai repede și în mod sustenabil. Fără educație, oamenirea ar fi arătat astăzi cu totul diferit. România are nevoie de mult sprijin pe educație nu numai pentru o forță de muncă mai bine pregătită, ci și pentru o societate mai dezvoltată, mai civilizată, un mediu de viață mai sănătos și mai plăcut pentru generațiile viitoare.
Competențele dobândite în educația nonformală au relevanţă crescută în dezvoltarea personală a individului.
De-a lungul timpului mi-am dat seama de un lucru aparent banal: noi eram prea exigenți cu înfățișarea școlii, așteptam finanțări mari pentru a face schimbări. În schimb, am început să facem lucruri reciclând și folosind ce aveam la îndemnă, de exemplu am expus lucrările tuturor copiilor în școală. Am schimbat nu doar imaginea școlii, ci modul în care copiii se raportează la ea, astfel că elevii și-au asumat școala ca un loc al lor, discutau între ei despre cum școala este a lor. Un gest simplu poate produce schimbări mai mari decât anticipăm.
Noi, cei din comunităţi mici, putem să realizăm proiecte frumoase
Fondul pentru un viitor mai bun în comunități este un program de finanțare administrat de Federația Fundațiilor Comunitare din România, finanțat de Lidl și implementat prin rețeaua fundațiilor comunitare. În 2020 Fundația Comunitară Iași a implementat acest program la Vaslui, iar apoi, în 2022, la Botoșani. Astăzi, împreună cu Petru Pădureț coordonatorul proiectului […]
Lucrurile se întâmplă când oamenii colaborează.
Momentul în care m-am hotărât că vreau să devin arhitect a fost undeva în liceu, constrânsă de timp pe de o parte, purtata de pasiune pe de alta parte. Am avut mereu o inclinație spre arte, și o pasiune pentru filosofie și psihologie. Arhitectura este intersecția care le cuprinde pe toate, într-o combinație aproape transparenta ochiului necunoascator. Fiind arhitect de Romania, să afirm asta este aprope eronat, pentru că arhitectura în Romania și-a uitat latura artistica, și-a uitat filosofia, este doar o intocmeala de documentații care trec prin interminabilul tandem de filtre legislative care macină orice sensibilitate filosofica a unui intenții arhitecturale. Să construiești și să fii arhitect sunt doua lucruri diferite. Dar da, am vrut să fiu arhitect la un moment dat pentru că voiam să fiu un artist, și nu unul grafic, ci un artist pentru oameni.
Împreună, picătură cu picătură, putem crea oceanul.
Ca Amazonieni avem atât o responsabilitate, dar și o misiune de a ajuta. Pentru noi actul de donație nu este o simplă tranzactie, ne implicăm activ în acțiunile luate și încercăm, împreună cu partenerii noștri, să fim un sprijin acolo unde este nevoie. Suntem zilnic inspirați de Amazonieni din toata țara, care au ales să facă donații sau să ajute la graniță ca voluntari și să ofere sprijin. Cred că nevoia intrisecă de a ajuta, de a contribui, de a face o diferență în lume stă la baza actului de a sponsoriza. Cu siguranță face bine atât celor cărora donăm, dar ne face și nouă bine și ne aduce un grad de satisfacție să știm că am putut contribui cumva, chiar dacă doar cu puțin.